Emotiile noastre, hrana pentru corpul nostru mental si fizic

Emoțiile noastre, hrană pentru corpul nostru mental și fizic.
Cu ochii întredeschiși ai minții conștiente, abia treziți din rătăcirea prin dualitate, este musai să respectăm momentul unei noi revelații, aceea că emoțiile noastre negative devin la un moment dat un combustibil pentru corpul nostru mental și implicit pentru corpul nostru fizic.
Ai citit asta deseori, ai auzit despre asta în prelegeri întregi, dar… ai asimilat, ai integrat asta în toate structurile tale? Hai să o facem! E timpul să te eliberezi de emoțiile negative cu care într-un mod inconștient ți-ai hrănit corpul mental și fizic atât de multă vreme, încât te uiți în oglinda propriei conștiințe și nu îți place ce vezi.
Disconfortul creat de o emoție negativă devine major dacă această emoție ajunge să îți definească realitatea de zi cu zi, fie realitatea unei relații cu o persoană dragă, fie realitatea cu un job, sau cariera  noastră, sau cu un eveniment sau situație. 

Nimic întâmplător! Unde își au rădăcinile aceste emoții negative? În inconștientul emoțional. Asemeni rădăcinilor unui copac, și emoțiile noastre au prins rădăcini în noi din vremurile copilăriei sau în alte perioade ale vieții noastre, pe nesimțite și negândite, sub influența a ceea ce este în jurul nostru, sub influența mașinăriei mentalului colectiv. Noi, ființe drăgălașe, inocente, credule, suave, proaspăt ieșite la drumul vieții din pântecul mamei am dat față în față cu dualitatea și ne-am creat sisteme de apărare, unul mai feroce decât altul… Pare ciudat, însă dacă ne-am privi cumva din afara vieții noastre, prin lentilele Conștiinței Divine, pare amuzant! Pentru că incoștientul nostru ne-a iubit mult și a făcut tot ce a știut el mai bine ca să ne apere, a construit fortărețe pentru a proteja delicatețea noastră,  gingășia noastră, pentru a proteja Divinitatea din noi, minunea care suntem. Pentru că ne iubeste, și încă mult… Din frică s-a perceput separat de Conștiința Divină și s-a văzut singur în lupta pentru supraviețuire. De strajă la fortăreața în care ne-a ascuns a pus credințe și emoții negative. Ne-a învățat cum să nu avem încredere, cum sa fim suspicioși chiar și în relațiile cu cei apropriați. A îmbrăcat neîncrederea în hainele numite “bariere sănătoase” și astfel interacțiunile noastre cu tot ce este în jur, s-au schimbat. Până unde mergem cu barierele sănătoase?! Am înțeles cu adevărat ce înseamnă egoismul pozitiv?! Sau am ajuns până acolo unde am făcut tot ce am putut ca să ne construim un mod de percepție toxic asupra realității? Dacă fiecare aspect al vieții noastre îl trecem mai întâi prin filtrul neîncrederii și suspiciunilor, totul s-a întors împotriva noastră, încetul cu încetul, pe neașteptate, și astfel viața și realitatea noastră a fost percepută de-a dreptul greu de dus.
Să ne gândim un pic și prin ochii minții raționale, pentru că o minte rațională este mai bună decât una impulsivă, irațională. Cum ne-a construit realitatea de zi cu zi, această percepție negativă asupra a tot și toate…?
Cât de ușor a fost să răzbatem cu cocoașa suspiciunii în spate…?
Mai mult ne-a blocat sau mai mult a construit…?!
Dar cum ar fi fost dacă… am fi fost învățați că suntem parte dintr-o Conștiință Divină Infinită, și că adevăratul combustibil pentru corpul nostru mental și fizic este iubirea. Adevarata hrană este Iubirea de frumos! Atunci când crezi în existența “frumos”-ului, îl cauți… peste tot. Și toată viața ta este o căutare a frumosului! În fiecare ființă din fața ta cauți mai întâi frumosul, în fiecare relație cauți mai întâi frumosul ei, bucuria pe care ți-o aduce, în fiecare eveniment și situație din viața ta cauți învățătura, căci frumusețea stă și în învătătură, în experiența manifestată. Când știi că este despre frumos îl cauți neîncetat și, cum ceea ce cauți te caută pe tine, la un moment dat îl găsești și crești împreună cu acest Frumos Divin! Creșterea ta este reală de data aceasta, este durabilă și creatoare de realitate Divină. Și chiar ne este mai usor să iubim în loc să disprețuim, este mai plăcut să încurajăm decât să frângem aripile unei alte ființe prin negativitatea noastră, în plus se întoarce către noi ceea ce am și oferit, încredere, bunăvoință, respect. Schimbă percepția, schimbă realitatea, schimbă lentilele, de dimineața, din zorii zilei, a fiecărei zile, și ai să observi că viața este plină de bucurii. Cum ar arăta diminețile noastre pline de revelații ale Sinelui nostru Superior, ale Conștiinței noastre Divine, Conștiința călăuză?! Cum ar fi să privim prin ochii Conștiinței Divine? Cum ar arăta emoțiile și stările noastre? Iată-le: iubire… răbdare… iertare… acceptare… eliberare… optimism… înțelegere… compasiune… bucurie…. pace… înțelepciune… speranță…siguranță…
Cum ar fi viața și realitatea noastră dacă hrană pentru fiecare celulă din noi, ar fi frumosul, frumosul din noi, pentru că acest frumos îl conținem și nu trebuie să îl căutam în altă parte, este parte din structurile noastre, toate. Să căutăm mai întâi frumosul în noi înșine, să începem, de exemplu, cu iubirea și iertarea, nu se poate iubire fără iertare. Avem capacitatea de ne vindeca de percepțiile noastre negative prin Conștiința  noastră Călăuză.  Să o eliberăm, să nu îi mai construim fortărețe în care să o ascundem, pentru că suntem atât de frumoși când suntem aliniați cu Ea! Suntem creatori de frumos!

Cu drag, suflete creatoare de frumos!